Valentina și Ioana sunt două surori de 8 și, respectiv, 12 ani. Andrei, fratele lor, are 10 ani.

Provin dintr-o familie care nu-și permite să îi răsfețe. Mai precis, până azi, nu au ieșit din cartierul în care trăiesc. Pur și simplu părinții nu au resursele necesare să îi trimită în tabere și excursii, iar termenul de „concedii” nu face parte din vocabularul familiei.

De 1 Decembrie, într-un efort comun cu Anca Precup, i-am urcat în mașină și i-am dus într-o plimbare prin Parcul Natural Comana, unde am făcut un om de zăpadă și am învățat despre marcaje turistice și forestiere, despre cum este administrată pădurea și cum sunt hrănite animalele sălbatice pe timpul iernii.

Călătoria a fost un prilej bun să vizităm pepinierele și mănăstirile Călugăreni și Comana.

La Mănăstirea Comana am pus lumânări. L-am întrebat pe Andrei dacă vrea una sau două. Mi-a zis repede că două, una pentru mami și alta pentru tati. I-am spus să-și facă cruce, după care am mers să privim Neajlovul și delta acestuia.

Copiii sunt diferiți de cei cu care lucrăm în mod obișnuit. Nu au telefoane mobile, iar acest lucru le permite să vorbească mai mult, să asculte când le povestim ceva și implicit să învețe mai mult.

Se bucură de puțin. La masa improvizată în zăpadă, din cele puse la dispoziție – șnițel, cartofi prăjiți și pâine – cel mai mare succes a avut-o pâinea, urmată de cartofi, iar șnițelul, privit cu evlavie, a rămas aproape neatins. Ciocolata însă a făcut furori. De puține ori am văzut un copil bucurând-se așa de dulciuri.

În pădure am aflat că Ioana, cea mare, vrea să se facă polițistă sau doctoriță, iar Valentina, cea mică, polițistă. Dacă copiii își vor urma visele și nu ne vor uita ambele variante ne avantajează! Merită să luptăm pentru visele lor. Par investiții extrem de utile în viitor!

Privacy Preference Center